Unde și-ar fi ascuns Decebal comoara? Dio Cassius: „Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase”
Dio Cassius, istoricul latin de la care s-au păstrat cronicile războaielor daco-romane, scria că regele dac Decebal îşi ascunsese o parte din comori într-o peşteră, probabil aflată şi ea în împrejurimile Sarmizegetusei Regia.
„Fură descoperite şi comorile lui Decebal, deşi se aflau ascunse sub râul Sargetia, din apropierea capitalei sale. Căci Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase – mai ales dintre cele care suportau umezeala -, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pămînt, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia, pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întîmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate acestea”, relata autorul antic.
Scrierea lui Dio Cassius, contrazisă de un istoric român
Istoricul Ion Horațiu Crișan, care peste 40 de ani istoria și rămășițele civilizației dacilor, arăta că autorul antic nu ar fi făcut decât să preia în scrierile sale o legendă mai veche pe care o adaptase vremurilor sale: „O poveste asemănătoare cu cea a lui Dio Cassius ne-a fost transmisă de către Diodor din Sicila, numai că, de data aceasta, acțiunea se petrece în Paconia, din nordul Macedoniei, pe valea superioară a Vardarului. Povestea lui Diodor ar fi avut loc pe la anul 300 î. Hr., când regele Audoleon atacat, probabil de către Lysimah, regele Traciei, își ascunde comorile în albia râului Sargeția. Dacă numele râului este aproape neschimbat între cele două texte, în schimb, trădătorul la Diodor se numește Zermodigestos”, scria Ion Horațiu Crișan, în volumul „Spiritualitatea geto-dacilor” (1986).
