Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Universitar clujean: Osemintele eroilor lui Avram Iancu sunt „cercetate arheologic” cu buldozerul

Universitar clujean: Osemintele eroilor lui Avram Iancu sunt „cercetate arheologic” cu buldozerul

Profesorul universitar clujean și totodată președintele Filialei Cluj-Napoca a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, Irimie Popa, renumit pentru implicarea în mai multe acțiuni civice din Apuseni, denunță pe o rețea de socializare, faptul că osemintele eroilor lui Avram Iancu sunt „cercetate arheologic” cu buldozerul.

„An bicentenar Avram Iancu. Iancu este peste tot în Țara Moților. Dar, pentru unii, Crăișorul Munților este un simplu mijloc de propagandă sau, de ce nu, de câștig.

Puțină istorie: În 1849 trupele Iancului în locul numit La Morminte, din Muntele Mare, pe raza actualei Comune Lupșa, au respins atacul dușmanilor care doreau să ia prin surprindere comandamentul lui Avram Iancu concentrat în Câmpeni și Abrud.

Bătăliile din munți au însemnat jertfa de sânge vărsat La Morminte, la Mărișel și mai mult decât atât.

Firesc, la două sute de ani de la nașterea Crăișorului și aproape două secole de la Revoluția de la 1848, ar fi fost ca istoria să fie scoasă la lumină, iar eroii români să-și doarmă somnul de veci nederanjați de ignoranța unor vremelnici.

Concret, în 2023, prin decizia unilaterală a primarului comunei Lupșa, fără nicio aprobare din partea Consiliului Local, fară avize de la Consiliului Județean Alba și alte instituții abilitate, s-a croit un drum prin fondul forestier al Composesoratului până în locul numit La Morminte, perimetru necercetat și fără descărcare arheologică, în care până mai ieri se vedeau urmele lăsate de pământ de deasupra gropilor unde își dormeau locul de veci cei care au udat cu sânge pământul românesc în oastea Crăișorului Munților.

Croirea drumului până la fața locului nu a fost îndeajuns. În locul numit La Morminte, la ieșirea din pădure, buldozerul, aparținând unei firme bine alese, tocmite de primar pentru aproape 100.000 de euro, echivalent în lei, a realizat un platou-săpat adânc, într-un perimetru pe care nimeni nu a avut curiozitatea să-l cerceteze și a croit un drum în regim de autostradă, pe lângă liziera pădurii, cu lățimi de 15-20 m cu un pământ împins peste alte suprafețe. Scopul unei asemenea lucrări: președintele Consiliului Județean Alba să nu mai fie dus la evenimentul anual din fiecare Iulie, La Morminte, prin Bistra, comuna vecină, ci prin Lupșa, aceasta fiind prezentată ca un mare succes administrativ local.

Toate acestea într-un perimetru arheologic cert, dar nestudiat arheologic, din dorința de a putea fi scoși la fața locului, pe Lupșa, actualii diriguitori ai județului Alba. Niciunul dintre aceștia, prezenți la eveniment nu și-au pus întrebări despre lucrări realizate fără autorizații în extravilanul unei localități-pentru care și Consiliul Județean avea atribuții de autorizare, nu i-a interesat că într-un perimetru arheologic nu se intervine cu buldozerul. Au privit pasive la măcelul făcut La Morminte, preferând baia de mulțime și urcând pe scena aflată acum în mijlocul suprafeței decopertate..

Dacă și numai în parte, informațiile care mi-au parvenit sunt adevărate, prin aceste lucrări, fără descărcare arheologică preliminară, au fost afectate morminte ale eroilor români, tulburați în somnul lor de veci. Mai mult, se pare, s-a recurs și la ștergerea urmelor.

Nimic însă nu mă mai poate mira, într-un județ în care jupânismul ieftin, suficiența și miserupismul fac casă bună cu administrația locală, la nivel de județ și la nivel de comune aflate în siajul unor ”nemuritori”!

”Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni” versurile lui Valeriu Sterian ar descrie cel mai bine situația de fapt de acum.

P.S. Câteva fotografii de dinainte de ”măcelul” mormintelor ne arată amploarea dezastrului produs asupra patrimoniului istoric național, niciodată cercetat! Totul ca și când nu ar exista nimic la fața locului!” a scris Irimie Popa, președintele Filialei Cluj-Napoca a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, pe o rețea de socializare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *