Vetuța Stănescu: „Reducerea deficitului înseamnă măsuri nepopulare, dar fără ele România ar fi ajuns într-o situație critică”
Deputatul și președintele PNL Hunedoara, Vetuța Stănescu, a vorbit pe larg, în cadrul emisiunii Ora Exactă de la Antena 3 Deva, despre situația bugetară a României și despre măsurile dificile asumate în ultimele luni de actuala guvernare. Aceasta a explicat clar de ce deficitul ridicat impune decizii dure și a criticat mesajele contradictorii apărute în spațiul public.
„Reducerea deficitului înseamnă măsuri nepopulare”
Stănescu a subliniat că deficitul bugetar nu poate fi redus fără măsuri ferme, chiar dacă acestea produc nemulțumiri generalizate: „Reducerea deficitului înseamnă măsuri nepopulare, măsuri care creează nemulțumire în rândul populației, în rândul tuturor segmentelor sociale. Atât pentru cei care câștigă puțin, cât și pentru antreprenori.”
Ea a precizat că deficitul actual este consecința unor decizii politice greșite din ultimii ani: „PNL și PSD au scăzut în sondaje tocmai pentru că, în decursul timpului, au luat măsuri ultrapopuliste care au dus astăzi la acest deficit.”
Deputatul a explicat că, după alegerile din noiembrie 2024, PNL a înțeles gravitatea situației: „Ne-am pus la masă cu picioarele în apă rece și am constatat că sunt niște lucruri extrem de grave. Partidul Național Liberal a venit cu un om care a venit de bunăvoie să se sacrifice pentru o Românie care are un deficit mai mare decât oricând.”
Consecințele deficitului: dobânzi uriașe, pierderea credibilității și risc pentru fondurile europene
Stănescu a vorbit despre impactul direct al deficitului asupra stabilității țării: „Deficitul creează inconveniente. Oamenii nu fac legătura între deficit și standardul lor de viață. România face împrumuturi la dobânzi exorbitante, România nu mai este credibilă, investitorii nu mai vin, iar fondurile europene au fost cât pe ce să fie suspendate.”
Liderul liberalilor hunedoreni a afirmat că, în ultimele luni, Guvernul a reușit să redea țării credibilitatea: „Măsurile luate în acest scurt interval de timp, în 4-5 luni, au dus la o recredibilizare a României pe piețele europene. Altfel, cred că eram undeva foarte rău.”
„Cheltuielile și risipa nu mai pot continua ca în trecut”
Unul dintre subiectele centrale a fost confuzia publică legată de reducerea cheltuielilor bugetare, interpretată greșit drept tăiere de salarii: „Nu a fost vorba despre tăierea salariilor cu 10%. Este vorba despre o reducere a cheltuielilor bugetare cu 10%. Fiecare ordonator principal de credite analizează ce măsuri avantajează instituția. De aceea suntem manegeri.”
Stănescu a explicat că există instituții cu scheme de personal supradimensionate: „Există 10% dintre persoane care probabil nu fac nimic, sunt doar acolo pe criterii nu știu de care. Asta este decizia pe care trebuie să o iei în calitate de maneger: reduci cheltuielile cu 10%. Nu spune nimeni să reduci salariile sau să dai afară.”
Fostul secretar de stat din cadrul MDRAP a criticat mesajele contradictorii ale unor partide din coaliție: „Bolojan vine cu un pachet de măsuri pentru reducerea risipei, PSD-ul este de acord în ședință, iar la ieșire spune că nu e de acord cu tăierea salariilor de 10%. Dar nici măcar nu a fost vorba despre asta.”
Modelul Bolojan și provocarea implementării lui la nivel național
Vetuța Stănescu a reiterat încrederea în capacitatea lui Ilie Bolojan de a gestiona situația: „El vine din zona administrativă, dintr-un județ în care a arătat că se poate altfel. Oradea și Bihorul pot funcționa corect, cu cheltuieli puține, cu investiții mari, cu investitori aduși. Acest lucru trebuie translatat la nivel național. E greu, este foarte greu și e greu să fie acceptat.”
Declarațiile deputatului PNL evidențiază tensiunile din coaliția de guvernare, presiunea deficitului bugetar și nevoia urgentă de reforme structurale. Stănescu insistă că măsurile nepopulare sunt totuși necesare și că fără ele România ar fi ajuns într-o situație critică, pierzând atât credibilitatea internațională, cât și șansa de a continua dezvoltarea prin fonduri europene.
