Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Vreau și eu centura mea în Mărișel. Spălați-vă cu apă rece pe față și treziți-vă: Clujul este peste Oradea și Bihor, aproape la toate capitolele!

Vreau și eu centura mea în Mărișel. Spălați-vă cu apă rece pe față și treziți-vă: Clujul este peste Oradea și Bihor, aproape la toate capitolele!

Citesc în ultimii ani cu interes despre ce se întâmplă în Oradea și Bihor. Am observat de la fața locului ce s-a făcut și ce urmează să se facă. Ilie Bolojan are principalul merit pentru modernizarea municipiului Oradea și pentru dezvoltarea infrastructurii din Bihor. Cu multe plusuri și puține minusuri administrative, acest bihorean scurt în decizie și rece în sentiment a primit răsplata muncii sale locale, pe bună dreptate, șefia PNL. Bolojan pare că știe ce face. Așteptăm confirmarea la nivel național.

Tot în acești ultimi doi ani, în spațiul public clujean, online și offline, s-a tot comparat absolut tembel Cluj-Napoca cu Oradea, apoi Cluj cu Bihor. Absolut aberant și am să vă explic principial de ce Clujul rămâne cel mai important oraș dintre București și Budapesta iar Oradea în continuare un oraș frumos dar comparabil doar cu Arad sau Baia Mare.

„Câte centuri sunt în Bihor și câte nu sunt în Cluj”

Bolojan a inaugurat câteva centuri, câteva sectoare de centuri, unele fiind încă în  construcție. Să le calculăm (finalizare și în construcție): centura Aleșd – 5,8 km, centura Beiuș – 9,3 km, centura Sântandrei – 5 km, centura Nojorid – 8,4 km, centura Sânmartin – 8 km, centura Oșorhei – 5,8 km, centura Biharia – 8,7 km, Inelul Metropolitan Oradea – 17 km, în total aproximativ 68 de km. Bun. Știți câți kilometri are doar viitoarea centură a Clujului? Centura metropolitană are un traseu de 42 km, drumuri de legătură de 32 km, 26 km de bretele și noduri, plus 35 km de piste de bicicletă… în total cât toate centurile Bihorului. Să nu mai amintesc de diferențele relief și de valoarea exproprierilor. Doar exproprierile la centura Clujului, de 200 milioane euro, valorează cât toată centura Oradiei…

Apoi, cred că unii au memoria scurtă și au uitat că centura Gherlei nu a fost finalizată în `74 toamna, ci inaugurată în 2009, la acea vreme ministrul transporturilor fiind Radu Berceanu, apoi în octombrie 2011 era inaugurată centura Vâlcele – Apahida de către ministrul Anca Boagiu, pentru ambele centuri, „vinovat” fiind Emil Boc.

Evident, s-a uitat și de prelungirea Bulevardului Muncii spre Apahida!

Însă, dacă tot vorbim de centuri.

Vreau și eu centura mea în Mărișel!

Oare s-a meritat investiția în centura de la Aleșd?

O să spuneți „Cum să nu faci o centură la Aleșd? Cum să nu faci la Huedin o centură?!? E la doi pași Huedinul de Aleșd!” Păi, simplu, stimați contribuabili. După ce va fi finalizată Autostrada Transilvania, 80% din traficul de pe DN1 E60 Cluj-Oradea se va muta pe autostradă și drumurile conexe. Păi dragi clujeni, poate cei din Aleșd și din Huedin nu realizează dar după ce nu vor mai fi orașe de tranzit, precum sunt astăzi, cu tot disconfortul creat de traficul de pe DN1, vor rămâne comunități aproximativ izolate pentru investiții economice. În locul celor din Aleșd și Huedin aș aprecia fiecare zi de aglomerație din orașele lor. Prin urmare, întreb și eu, pentru ce să faci centură în Huedin și pentru ce s-a făcut centură în Aleșd dacă oricum în 5 – 10 ani DN1 E60 va fi o amintire pentru tranzitul Cluj – Oradea. Să vedeți cum vor dispărea barurile și restaurantele din Ciucea și Poieni. Adio TIRiști! Aaaaa pentru că așa e moda? Că trebuie neapărat centură? Păi să se facă și la Mărișel centură pentru că DN1R trece prin centrul Mărișelului și aglomerează din plin comuna atât iarna cât și vara!

Apoi, dacă tot vorbim de infrastructură, s-a tot amintit de „Autostrada Vestului”, mai exact de drumul expres Oradea – Arad. Păi „unirea” dintre Bihor și Arad vine cu o întârziere de 5-6 ani față de „unirea” județelor Cluj și Alba prin autostrada A10 Turda-Sebeș, autostrada pe care au susținut-o și promovat-o Remus Lăpușan, ministrul Dan Șova, Ponta.

Parcurile industriale „fără număr” din Bihor sunt pitici pe umerii uriașilor din Cluj

Apoi, dacă discutăm de parcuri industriale… s-a tot vorbit despre construcția parcurilor industriale din Aleșd, Beiuș, Marghita și Ștei dar și de cele deja construite.

Nici nu are rost să comparăm parcurile industriale deținute de administrația județului Cluj – TETAROM S.A. (se merită amintiți aici Șerban Grațian și Marius Nicoară) cu cele deținute de S.C. Parcuri Industriale Bihor S.A. Diferența uriașă de hectare dintre cele două companii în favoarea Clujului face dezvoltarea subiectului caducă… Clujul bate rău Bihorul la capitolul parcuri industriale.

Apoi oameni buni, revin și la oportunitatea unei investiții publice. Cunosc bine Țara Beiușului, e la doi pași de Țara Zarandului, zona unde am copilărit. Municipiile Beiuș și Brad au o configurație socială și economică asemănătoare și o coloană vertebrală dată de E79 (DN76) Deva – Oradea. Degeaba ai făcut în Beiuș sau în Brad parc industrial, dacă nu mai ai forță de muncă și la pizzeriile din oraș lucrează tot nepalezi precum în Cluj-Napoca sau Oradea.

Lângă Brad era o fabrică cu două secții de centuri și de volane. Ținea o bună parte din economia zonei. Recent s-a închis o secție, urmează și a doua. Pentru ce și cine să construiești un „parc industrial” în Beiuș sau în Brad. Un parc industrial se construiește aproape de o autostrada și în zone unde există cât de cât forță de muncă.

Clujul are proiecte de infrastructură în implementare cât Iași, Timișoara și Oradea laolaltă, în valoare de peste 5 miliarde de euro

Pe lângă realizarea metroului în sine, care este absolut necesar pentru viitorul zonei metropolitane, proiect pe care l-am susținut încă din 2017, proiectul metroului clujean înseamnă și ambiția și tupeul unei comunități de a avea proiecte la nivelul Bucureștiului, cu mult peste Timișoara (niciodată nu am înțeles poziționare lor politică eternă de gică contra față de trendul național – Ciuhandu-PNȚCD, Robu, care nu a jucat niciodată cărți mari în PNL și mai nou Fritz, care i-a ferit de mulți bani guvernamentali) și Iași, orașe comparabile economic cu municipiul Cluj-Napoca.

Apoi, s-a tot vorbit despre amenajarea Crișului Repede din Oradea, însă uităm  amenajarea Someșului din Cluj-Napoca parțial realizată și de viitorul culoar verde albastru al Someșului (zeci de km din Apuseni, prin Gilău, Florești, Cluj-Napoca și până în Apahida de piste de biciclete și alei pietonale) care va face orice alt proiect verde din România, la propriu, o căcărează pe lângă ce va fi la Cluj.

Nu în ultimul rând, Clujul va avea cel mai mare parc de biodiversitate din România. Parcul Est va ocupa 54 de hectare și va include spații de relaxare, facilități sportive, locuri de joacă, infrastructură ecologică, dar și trasee protejate pentru conservarea habitatului natural.

Sigur că durează să fie realizate toate. Da, așa-i în România, greu, dar se fac.

Apoi, salariul mediu net în Bihor a ajuns în noiembrie la 4.697 lei. Este cu peste 500 de lei sub cel de la nivel național – 5.242 lei

Deci, în Bihor – 4.697 lei, în Cluj – 6.106 lei.

Apoi, tot la finalul anului trecut, la capitolul județele cu cele mai mari salarii, Clujul stă net mai bine ca Bihorul, explicațiile fiind multiple, dar pe care în rezumat le pot concluziona astfel: în ultimii 33 de ani principalele „industrii” ale Clujului au fost universitățile și IT-ul iar pentru Oradea, principala „industrie” a fost vama, care, apropo, astăzi nu mai există…

Și poate va suna urât dar niciodată, niciodată dragi clujeni să nu puneți egal între cele două medii universitare. Clujul, cu toate imperfecțiunile sale universitare, nu este o fabrică de diplome, așa cum Oradea a fost ani de zile, renumită de altfel în toată țara pentru licențele luate fără prezențe și fără examene, pe chitanțier…

Nu voi dezvolta aici diferența economică dintre cele două municipii, pentru că aș scrie două zile, și concluzionez: Cluj-Napoca este cât Oradea x 2.

Au înnebunit clujenii că vor aquapark pe Someș ca la Hajdúszoboszló. Că la Oradea există aquapark mare dar la Cluj nu este, de parcă ar curge apa termală de pe Mehedinți pe Bulevardul Muncii…

Da, știu, este precum complexul lipsului de dulce din perioada anilor de „aur” `80 dar să știți dragi clujeni că zahărul cariază dinții.

Așa că, lăsați dorința de a avea pe Someș un uriaș aquapark ca-n Ungaria sau cel puțin ca la Felix… adică avem bani de 1-2 vacanțe pe an în Grecia dar să ne mișcăm 2 ore până la Băile Felix este o problemă.

Haideți să avem un sediu nou pentru Filarmonică în Cluj-Napoca, haideți să avem noi cămine pentru studenții noștri care dau consistență intelectuală și economică Clujului și lăsați deoparte ca prioritate aquaparkul. În locul unui aquapark uriaș, prefer construcția în Cluj-Napoca a trei centre de adicții precum cel inițiat de consilierul local Adriana Cristian și două-trei huburi educaționale precum cel din Borhanci supervizat de viceprimarul Dan Tarcea.

Școala, sănătatea și sportul sunt net prioritare distracției în șlapi și mâncatului de kürtőskalács din bazinul cu apă termală, care apropo, apă termală nu prea este la Cluj, ca ciupercile după ploaie, însă din plin în Bihor…

Mărișel-Beliș și Băișoara-Buscat, lasă în urmă Vârtop-Arieșeni și Stâna de Vale.

Pentru că suntem la capitolul turism, este suficient să vedeți cum arată astăzi Stâna de Vale, stațiunea Bihorului, în care parcă timpul a stat pe loc, a rămas undeva la începutul anilor 2000, fără vreo strălucire în ultimii ani și să o comparați, de exemplu, cu Mărișel, care practic în ultimii 4 ani, după modernizarea „Drumului Tarniței” (Alin Tișe a modernizat aproape toată rețeaua de drumuri din zona montană a Clujului) a devenit extrem de vizitată iarna pentru schi iar vara, alături de Beliș, pentru drumeții montane și pentru lacurile Tarnița și Beliș-Fântânele.

Clujul, cu infrastructura montană bine pusă la punct și după modernizarea drumului  spre Băișoara, Buscat, apoi „Drumul Apusenilor” spre Barajul Floroiu-Drăgan dar și accesul spre Vlădeasa, Mărișel-Beliș și Băișoara-Buscat pun în inferioritate serioasă „concurența” din Apuseni – Stâna de Vale și zona Arieșeni – Vârtop, de care trag două județe Alba și Bihor și atenție, că încă nu s-a „exploatat” turistic masivul Vlădeasa!

Nu are rost să mai discutăm de alte obiective turistice din Cluj – Salina Turda, de exemplu, care poate produce cam o cincime din totalitatea obiectivelor (locații) turistice din Bihor.

Cocoși la dânșii acasă, în județe, slujnicuțe în capitala… Ardealului.

Nu știu ce părere aveți voi, însă pe mine mă amuză unii președinți de consilii județene, de lângă Cluj, care se comportă precum slujnicuțele. În sensul în care, se laudă cu marile realizări din spitalele lor județene dar când au câte-o soacră bolnavă dau fuga la Cluj, nu la Oradea, la prof.univ. dr de la UMF Cluj de la medicala Y sau institutul X, în loc să-și trateze soacra în frumoasele saloane proaspăt renovate din reședințele lor de județ, cu pereți care mustesc de nosocomiale dar acoperiți de un strat fresh de lavabilă. Deși dânșii sunt cocoși în județele lor, devin slujnicuțe amabile în capitala Ardealului.

Atitudinea aceasta este transmisă și la nivel general, pentru că acești cocoși, chiar dacă știu că 60% din pacienții spitalelor clujene vin din județele lor, dumnealor vor investiții tot în spitalele județene din Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița-Năsăud, Deva, Oradea, Satu Mare sau Zalău însă pentru tratarea soacrelor celor mulți, nu pentru soacrele domniilor lor.

Așa că dragi clujeni, nu mai comparați merele cu perele, spălați-vă cu apă rece pe față și treziți-vă, pentru că Clujul este peste Oradea și Bihor la tot ce v-am scris mai sus și la multe alte capitole.

Vorba unui prieten „Clujul este cel mai important oraș dintre București și Budapesta!”

P.S. Mărișel chiar îmi place iar Viorel este un primar de nota 10.

Loading

3 thoughts on “Vreau și eu centura mea în Mărișel. Spălați-vă cu apă rece pe față și treziți-vă: Clujul este peste Oradea și Bihor, aproape la toate capitolele!

  1. Ca și Clujeanca, care am fugit din Clujul prea lăudat de tine din cauza traficului supraaglomerat, din faptul ca trebuia sa stau 2 ore pe zi în trafic pentru a- mi duce copilul la cresa/grădiniță (copilul îl duci unde găsești loc, nu unde vrei lângă locuinta), din cauza poluării aerului din groapa Cluj indiferent de cartier…da, îți spun ca prefer Oradea cu salarii mai mici (diferența de bani din salar nu o dau pe motorina, să-mi plimb copilul în parcurile și malul Crișului net superioare Clujului). Nu-mi lipsesc super spectacolele desfășurate în Cluj unde e înghesuială și dai din coate să-ți cumperi o apa la supra preț. Stana de Vale asa oprita în timp e cea mai buna relaxare în weekend, fără aglomerație, fără ifose, fără persoane pline de importanță, efectiv te bucuri de zăpadă și liniște(sper sa nu se dezvolte niciodată mai mult decât este acum). Vara ai o gama variata unde poți duce cu copilul la un strand pe distante scurte comparativ cu cele din Cluj. Peșterile din Bihor, alta zona de distracție pentru copii. Parcuri industriale? Da se vor dezvolta fiindcă din zonele menționate de tine locuitori au decis sa plece prin faptul ca nu aveau de munca. Beiușul, a ajuns sa se dezvolte mai mult decât ar fi crezut cineva în urma cu 10 ani. De ce sa nu vina străinii la munca în aceste zone? Casele sunt ieftine încă, românii unde crezi ca lucrau peste hotare? Cum ei au plecat asa vor veni și la noi alții sa lucreze, poate și ei își vor aduce familiile asa cum ai noștri și-au dus familia peste hotare. Despre doctori, da, toți prefera sa meargă la un doctor cu renume indiferent ca este în Cluj, București, Iași…dar, asta nu înseamnă că este și alegerea buna, au fost cazuri în care rezultatele au lăsat de dorit cu tot renumele ( spun din experienta pătită în Cluj cu un membru al familiei). Acum după ce stau în Cluj o zi doua (cu diferite treburi) , plec cu stres și agitatie acumulata și ma bucur ca am ales sa plec definitiv din oras.
    In concluzie fiecare alege și vede ce este mai bine pentru el fără a blama pe cei care decid sa rămână și sa se plângă zi de zi de neajunsurile unui oraș supraevaluat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *