Băltărețu, despre Centura Metropolitană a Clujului: „Din nou blocată. Traficul rămâne. Nervii rămân. Timpul pierdut rămâne”
Blocarea proiectului Centurii Metropolitane readuce în prim-plan una dintre cele mai acute probleme ale Cluj-Napoca: traficul sufocant și incapacitatea administrației locale de a gestiona coerent proiecte majore de infrastructură. Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, critică dur decizia de suspendare a contractului, pe care o consideră un nou exemplu de impas administrativ cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi a clujenilor.
„Centura Metropolitană, din nou blocată. Traficul rămâne. Nervii rămân. Timpul pierdut rămâne”, afirmă Băltărețu, subliniind că locuitorii orașului pierd „zeci de minute zilnic în trafic. Ore din viață, nervi, bani, poluare”. În acest context, Centura Metropolitană era văzută ca „una dintre puținele speranțe reale că lucrurile se vor schimba”, iar vestea suspendării proiectului a amplificat frustrarea publică.
Potrivit secretarului de stat, problema nu este doar suspendarea în sine, ci lipsa de transparență care a însoțit această decizie. „Toată lumea a aflat că s-a suspendat. Foarte puțini au aflat de ce și cum s-a ajuns aici. Hai să vorbim clar și onest”, transmite acesta. Din datele cunoscute până în prezent, există un conflict juridic între firmele din asocierea câștigătoare, o anchetă penală aflată în curs, fără o decizie publică de urmărire penală, iar Primăria admite că nu știe dacă acest conflict afectează sau nu validitatea procedurii de atribuire. În acest context, suspendarea a fost prezentată drept „respect față de lege”, însă, în opinia lui Băltărețu, „în realitate, ea marchează un impas administrativ”.
Un aspect esențial, spune secretarul de stat, este că nu s-a explicat suficient faptul că acest contract presupune atât proiectare, cât și execuție. „Conflictul apărut este legat de partea de execuție. Asta nu înseamnă automat că trebuie oprit tot. Proiectarea putea și trebuia să meargă mai departe”. El recunoaște că suspendarea poate fi o măsură de protecție juridică justificată, dar avertizează că „suspendarea totală ridică semne de întrebare din punct de vedere administrativ, atâta timp cât existau etape care puteau fi continuate fără a expune orașul la riscuri suplimentare”.
Băltărețu amintește și calendarul anunțat public de primarul Emil Boc. „În 5 iunie 2025, primarul Emil Boc a anunțat public ordinul de începere a proiectării, ordin emis la data de 23 iunie 2025”, vorbind atunci despre „un termen de cinci luni pentru unele tronsoane”. Acest lucru ar fi însemnat ca, în jurul datei de 23 noiembrie 2025, proiectarea să fie finalizată și să înceapă demersurile pentru obținerea autorizațiilor de construire. „După acest termen, nu a mai existat nicio comunicare publică. Nicio explicație. Niciun termen nou. Nicio clarificare”, remarcă secretarul de stat, adăugând că „tăcerea ridică întrebări legitime și este cu atât mai greu de înțeles cu cât vorbim despre un primar care comunică intens fiecare mică realizare”. În acest context, „lipsa totală de comunicare este ea însăși un semnal de alarmă”.
O altă problemă majoră o reprezintă exproprierile, estimate încă din iunie 2025 la peste 200 de milioane de euro. Potrivit lui Băltărețu, „până astăzi nu există un calendar public clar, nu există alocări bugetare asumate și nu există o comunicare de progres”. Consecința este evidentă: „fără exproprieri, nu există front de lucru. Iar fără front de lucru, orice proiect mare rămâne blocat înainte să înceapă cu adevărat”. În acest context, el consideră legitimă întrebarea dacă lipsa pregătirii pe partea de exproprieri și finanțare nu a contribuit decisiv la suspendarea actuală.
Secretarul de stat susține că situația Centurii Metropolitane nu este un accident, ci parte dintr-un tipar administrativ care se repetă la Cluj. „Nu este un caz izolat. Este un tipar”, spune el, amintind de metrou, trenul metropolitan sau pasajul de la Tăietura Turcului. „Nu vorbim despre ghinion. Vorbim despre un eșec repetat de a gestiona proiecte mari și complexe, greu de întâlnit în administrații comparabile din Europa”. În opinia sa, „când apare o situație complicată, administrația se sperie și oprește tot, în loc să gestioneze riscul și să meargă înainte”.
Băltărețu explică și ce s-ar fi putut face diferit. „O administrație responsabilă continua proiectarea, pregătea autorizațiile de construire și pornea exproprierile, lăsând în paralel să se clarifice situația juridică din asociere”. În acest fel, „dacă lucrurile se clarificau, nu pierdeam timp, iar dacă, în cel mai rău scenariu, contractul se rezilia, rămâneam cu proiectarea și autorizațiile, nu cu un nou început de la zero”. Aceasta este, spune el, „diferența dintre managementul riscului și blocajul total”.
Pentru clujeni, toate aceste explicații tehnice se reduc la o realitate simplă și frustrantă. „Rămânem blocați în trafic, fără o speranță reală că ceva se va schimba în bine”. În concluzie, Viorel Băltărețu avertizează că „un oraș nu poate fi administrat prin suspendări succesive atunci când apar probleme” și că „exact atunci este nevoie de decizii, asumare și capacitatea de a împinge proiectele înainte”. „Suspendarea totală nu rezolvă nimic. Doar prelungește frustrarea și mută costul pe umerii clujenilor care stau, zi de zi, blocați în trafic”.
