Ciprian Păun: Gânduri de ceai de dimineață
Deşi reformele administraţiei publice sunt invocate frecvent de autorităţi, realitatea sistemului local din România arată o serie de disfuncţionalităţi clare. Analizând date recente, publicate în Raportul general al Curții de Conturi, făcut public de curând, putem constata cum aparatul public local rămâne supradimensionat, dependenţa de bugetul de stat este ridicată, iar eficienţa — măsurată prin capacitatea de autofinanţare şi prestare de servicii — este redusă.
Mai jos sunt câteva dintre cele mai relevante statistici care indică probleme majore:
În 2023, doar 31% din comunele României şi-au putut achita salariile angajaţilor din venituri proprii. În acelaşi an, 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporţie de peste 50% de finanţare de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte oraşele mici: în 2023, 76% şi-au susţinut cheltuielile de personal din venituri proprii, faţă de 85% în 2022 şi 81% în 2021. În 2023, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune şi într-un singur oraş mic. În ansamblu, cheltuielile de personal ale comunelor şi oraşelor au reprezentat 46% din totalul cheltuielilor administraţiei publice locale. La nivelul organigramelor autorităţilor locale: numărul total de posturi maxim admise la nivelul localităţilor este de circa 190.000, din care aproximativ 164.000 sunt în organigrame reale, şi dintre acestea aproximativ 129.000 sunt ocupate — ceea ce înseamnă că circa 21% sunt posturi neocupate, iar 32% din schema maximă nu este în fapt activă.
Datele recente evidenţiază că administraţia publică locală din România traversează un moment critic: autonomie fiscală redusă, cheltuieli mari cu personalul, servicii publice insuficiente, aparate sovietizate ca dimensiune şi funcţionare. Fără o reformă sustenabilă, nemaifiind vorba doar de reducerea „hârtiei” organigramei, ci de eficientizarea reală a aparatului, România riscă să piardă resurse valoroase şi să perpetueze un model de „administrare” ineficientă.
Despre Ciprian Păun
Ciprian Păun este un avocat recomandat de Camera de Comerț și Industrie a Austriei și de Ambasada Germaniei în România și este unul dintre coordonatorii biroului NNDKP de la Cluj-Napoca, birou care asigură asistență și reprezentare companiilor cu activitate în județul Cluj și în județele limitrofe. Cu peste 16 ani de experiență profesională, Ciprian este specializat în aspecte de drept fiscal, drept societar, protecția datelor și domeniul imobiliar. Asistă investitori naționali și internaționali, companii active în domenii diverse, inclusiv comerț, financiar-bancar, IT, industrial/producție sau resurse naturale. Ciprian este membru al EATLP (European Association of Tax Law Professors) și membru al NNDKP CELF – Centrul de Excelență în Litigii Fiscale.
