Secretele întunecate ale Munților Orăștiei. Ceaușescu evita Sarmizegetusa Regia. Ce-l speria în „munții dacilor”?
Munții Orăștiei, adăpostind vestigiile impresionante ale cetăților dacice, rămân un tărâm al enigmelor și al poveștilor nespuse. De-a lungul decadelor, aceste locuri au fost martore ale unor evenimente și decizii care au alimentat speculații și teorii diverse.
Ceaușescu și evitarea Sarmizegetusei Regia
În 1980, regimul comunist din România a marcat cu fast împlinirea a 2050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat sub conducerea lui Burebista. Pregătirile includeau restaurări ample la Sarmizegetusa Regia și amenajarea unui heliport pentru vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. Cu toate acestea, liderul comunist nu a mai ajuns în zonă, decizie pusă pe seama condițiilor meteo nefavorabile și a reliefului dificil, care complicau aterizarea elicopterului. Alte speculații sugerează că Ceaușescu ar fi fost precaut din cauza exploatărilor anterioare de minerale radioactive, precum uraniul, în regiune.
Interesul german și sovietic pentru Munții Dacilor
În anii ’40, Munții Orăștiei au fost scena unor activități intense de căutare a minereurilor prețioase. Atât germanii, cât și sovieticii au desfășurat operațiuni în zonă, atrași de bogățiile subterane și de legendele locale. Satul Grădiștea de Munte, situat în apropierea Sarmizegetusei Regia, a fost unul dintre punctele centrale ale acestor căutări. Localnicii povestesc despre explorările și exploatările efectuate în acea perioadă, care au lăsat urme adânci în peisajul și în memoria colectivă a comunității.
„Ştiau de minereul de uraniu, se făcuseră cercetări şi, după îndelungi pertractări, geologii au ajuns la concluzia că trebuie să spună că nu este rentabilă exploatarea. Primele cercetări privind prezenţa uraniului în zonă au fost făcute de nemţi, prin 1942-1943, acei nemţi care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu să facă săpăturile la Cetate. Mina pe care o începuseră se mai vede şi acum, se numeşte, cu umorul caracteristic românilor, Gaura Neamţului, şi se află puţin mai sus de sat, pe malul drept al apei”, relata, pe blogul său corneliusionescu.wordpress.com, Cornelius Ionescu.
Astăzi, Munții Orăștiei continuă să fascineze cercetători, istorici și turiști deopotrivă. Cetățile dacice, incluse în patrimoniul UNESCO, atrag anual mii de vizitatori dornici să descopere tainele unei civilizații străvechi. Cu toate acestea, multe întrebări rămân fără răspuns, iar secretele acestor munți așteaptă încă să fie dezvăluite.
