Unde a făcut școala, liceul și facultatea Avram Iancu? Eroul moților, la acea vreme, era un intelectual desăvârșit!
Şcoala Avram Iancu o va începe în sat. Dascăl i-a fost Mihai Gomboş, iar şcoala era la marginea crângului „Târsa”. După ce a învăţat o vreme în Vidra de Sus, Avrămuţ a fost trimis de părinţi la şcoala primară din satul Neagra, unde a învăţat foarte bine.
Mai departe, Avram va urma cursurile şcolii din Câmpeni, unde dascăl îi va fi Mihai Ioanette. Va absolvi şcoala din Câmpeni la vârsta de 13 ani.
În anul 1837 este dat de părinţi la gimnaziul din Zlatna. Gimnaziul din Zlatna era şcoală maghiară, dar neexistând şcoli româneşti, Avram Iancu trebuie să o urmeze pe aceasta, ca fiind singura existentă în zonă. Profesorii de aici sunt cu toţii preoţi romano-catolici, limba de predare e cea latină, iar Iancu se va trezi cu religia sa ortodoxă modificată în matricolă ca fiind greco-catolică. În anii următori va fi din nou trecut în scripte cu religie ortodoxă.
Avram Iancu trece cu succes examenele gimnaziului. Pe timpul studiilor la şcoala din Zlatna, Avram Iancu va da dovadă de sârguinţă excepţională (praestans), iar la toate cele patru materii predate va obţine nota cea mai mare (eminens).
Timp de patru ani Avram se va menţine printre primii elevi ai şcolii, cu excepţia anul trei, când va arăta un uşor regres, recuperat cu succes în anul următor. Profesorii săi îi apreciază râvna, dar şi calităţile intelectuale. Pe timpul şederii la Zlatna, tânărul Iancu a locuit la un oarecare funcţionar la oficiul minier, pe nume Wilhelm. Ca profesori i-a avut pe Iozephus Stanken (anul şcolar 1837-1838), Gregorius Iakabus (1838-1839) şi Ludovicus Kovács (1839-1840 şi 1840-1841).
Gimnaziul din Zlatna Iancu îl absolveşte la vârsta de 17 ani, cu rezultate foarte bune. La terminarea gimnaziului el este descris ca fiin un adolescent bine făcut, destul de înalt, cu bucle blonde şi ochii de culoare deschisă.
Avram Iancu este înscris apoi, în anul 1841, în clasa superioară de umanităţi la Liceul Piariştilor din Cluj. Tot aici va absolvi şi cele două clase de filozofie. Din certificatele cursului de filozofie reiese că tânărul moţ s-a menţinut printre studenţii buni la învăţătură. În primul an el se dovedeşte mai bun la matematică decât la filozofie, iar în al doilea an se arată a fi la fel de bun la fizică, ca şi la istoria universală. Religia o învaţă din nou cu preoţi catolici, şcoala fiind sub tutela acestora. Dascălii liceului piarist sunt pedagogi eminenţi, unii foarte erudiţi.
De câte ori poate, tatăl lui Avram îl vizitează la şcoala din Cluj. Judele din Vidra de Sus e descris ca fiind
„om frumos, înalt, îmbrăcat în port românesc: cioareci de aba, pieptar cusut cu fir de aur, om ca de 50-51 ani.”
El se interesează de situaţia şcolară a fiului său şi e mulţumit văzându-i rezultatele bune la învăţătură.
După terminarea liceului, Avram va absolvi Facultatea de Drept din Cluj, în anul 1846.
Accesul persoanelor de origine umilă la funcţii mai înalte din birourile administraţiei fiscale era cu desăvârşire închis, chiar dacă reuşeau să urmeze cursurile şcolilor potrivite pentru astfel de funcţii. Iancu merge la Sibiu pentru a se angaja într-o funcţie administrativă şi se înscrie practicant la tezaurariatul ţării. Se va convinge rapid că nu este bine privit într-un mediu în care românii nu erau acceptaţi, astfel că în scurt timp, de doar câteva săptămâni, va trebui să renunţe la planurile sale de a deveni slujbaş al statului în acest domeniu.
Va putea să se angajeze doar ca şi cancelist la Tabla regească de la Târgu Mureş, pentru că era doar fiul unui iobag român. Aici el îşi va regăsi o bună parte dintre colegii pe care i-a avut la Cluj, dar şi pe alţii care absolviseră cu câţiva ani mai repede aceeaşi şcoală. Unii dintre ei îi vor fi alături în luptele din timpul revoluţiei de la 1848-1849. Din Munţii Apuseni îi regăseşte la Târgu Mureş pe Vasile Fodor, Amos Tordăşianu, Iosif Şuluţiu şi Dionisie Tobias; dintre juriştii braşoveni pe Ioan Secărianu, Vasile Lacea, Constantin Ioan şi Nicolae Gaetan; din zona Sibiului sunt Ioan Aldulescu, Iacob Bologa, Ilie Măcelariu, Ioan Pinciu, Petre Roşca, Ioan Balomiri; din Câmpie, de pe Mureş şi din nordul Transilvaniei vin Ladislau Basil Pop, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Mărgineanu, Ioan Cergedi, Nicolae Pop Bota, Samuil Poruţiu, Ioan Oros Rusu, Florian Micaş, Petru Popoviciu, Vasile Vespremianu, Ladislau Buteanu, Ioan Suciu, Nicolae Bârlea, Mihai Bohăţiel şi alţii. În total 34 cancelişti români din două sute, câţi îşi desfăşurau activitatea în oraş.
