Reorganizarea administrativă va trece Aradul sub Timișoara? O astfel de decizie ar afecta autonomia și identitatea Aradului?

România se află în fața unei posibile reorganizări administrativ-teritoriale care ar putea schimba profund structura actuală a județelor. Una dintre cele mai controversate propuneri vizează integrarea județului Arad într-o regiune condusă de Timișoara, ceea ce stârnește nemulțumiri printre arădeni. Deși Timișoara este, fără îndoială, un oraș mai mare și mai influent, mulți consideră că o astfel de decizie ar afecta autonomia și identitatea Aradului.
Conform inițiatorilor proiectului, noua structură administrativă ar urma să înlocuiască actualele județe cu regiuni mai mari, pentru o mai bună gestionare a resurselor și o mai mare eficiență administrativă. Principalele schimbări propuse includ și un subiect sensibil, reducerea numărului de unități administrative – Se dorește înlocuirea celor 41 de județe actuale cu 12 regiuni mai mari, fiecare cu propriul centru administrativ.
„Practic, mai multe reședințe de județ își vor pierdea rolul de astăzi. De exemplu, municipiile Arad (Arad) și Deva (Hunedoara) vor fi „înghițite” de Timișoara în viitoarea regiune de vest. Apoi, Oradea (Bihor) e foarte posibil să-și cedeze din atribuții Clujului iar Alba Iulia (Alba) cel mai probabil va fi un oraș într-o regiune unde reședința de regiune va fi Brașov… sau Sibiu” anunțat astăzi, Apuseni Info în materialul „Reorganizarea administrativă face „victime”. Oradea, Arad, Deva și Alba Iulia nu vor mai fi reședințe de județ”
De-a lungul timpului, Aradul și Timișoara au fost orașe cu o relație complexă, oscilând între colaborare și competiție. Timișoara, având un număr mai mare de locuitori, o economie mai dezvoltată și un statut de pol regional, ar urma să devină centrul administrativ al noii structuri. Însă arădenii privesc această posibilitate cu scepticism, temându-se că dezvoltarea locală ar putea trece pe plan secund în favoarea Timișoarei.
Dacă acest proiect de reorganizare va fi implementat, Aradul ar putea pierde o parte din influența sa administrativă, având un rol secundar în noua regiune. Instituțiile locale ar putea fi restructurate, iar deciziile majore ar putea fi luate la Timișoara. În plus, fondurile de investiții și proiectele de infrastructură ar putea fi direcționate prioritar către centrul regional, ceea ce ar accentua dezechilibrele dintre cele două orașe.
Singura reorganizare care să răspundă criterilor de eficientizare vizate și să corespundă în același timp, parțial măcar, unui format geografic care ar reinclude obiceiurile și tradițiile, mentalitățile și comportamentele locale, este revenirea la dele 16 regiuni istorice. Nu poți amesteca zone ale Crișanei cu a Banatului fără pierderea din start a unor rezultate așteptate în urma reorganizării adminstrative, sau zone ale Maramureșului cu cele ale Crișanei. Așa cum, pe de altă parte, nu ai cum face eficientă o administrație regională, subordonând un oraș precum Brașov, unei urbe ca Sibiul care nici măcar nu are suficiente clădiri în patrimoniu, care să poată cuprinde niște instituții de tip regional. Cele 8 regiuni de dezvoltare de acum au fost create la nivel european, pentru a răspunde unui format teoretic și pur geografic, nu prin a corespunde intereselor practice ale comunităților locale din România, prinse într-un mai amplu proiect deja vizibil eșuat, cel al unei „Europe a Regiunilor, nu a Națiunilor”. Dacă nu înțelegeți despre ce e vorba în demersul acetui simulacru de reorganizare administrativă, mai bine lăsați lucrurile așa cum sunt acum, pentru când vor veni la putere oameni cu adevărat profesioniști în administrație publică și în descentralizare, persoane calificate în „amenajare teritorială” care știu că eficiența actului administrativ constă într-o cât mai mare apropiere a deciziilor față de cetățeni.
Vă salut,cu respect..! Această reorganizare teritorială a Romaniei,este necesar obligatorie,ptr.o mai bună eficiență a aparatului administrativ urmat de dezvoltarea economică a fiecărei regiuni ..!
Eu cu pișișorenii nu mă reorganizez, noi facem parte din Crișana, nu din Banat… așa că cel mult sunt deacord cu o reorganizare cu frații mei din Bihor!
Gheorghe, nici noi, „pisisorenii” nu vrem cheții de arad. Vrem Banatul doar asa cum este el natural: pana la Mureș.
Până în anul 1968,Aradul a făcut parte din regiunea Banat.In această perioadă, în Timișoara s-au construit cartiere întregi(Circumvalațiunii,Tipografilor,Calea Șagului)iar în Arad,doar două blocuri de patru etaje: un bloc pentru CFR și unul pentru cadre ale armatei. Stadionul 1 Mai(ulterior numit Dan Paltinisan), a fost construit cu contribuția tuturor locuitorilor din fosta regiune,carela fiecare manifestare sportivă sau culturală,plateu în plus între 50 de bani și 5 lei,la fiecare bilet de intrare. La cinematografe era 50 de bani,la meciurile de fotbal,la divizia C era 2 lei,la divizia B era 3 lei,iar la divizia A,era 5 lei.Aradul avea o industrie puternică: fabrică de vagoane,de strunguri,de ceasuri, fabrică de păpuși,spirt bere și drojdie,fabrică de țesături UTA, fabrică de vată, tricotaje,orologerie industriala, fabrica de conserve,combinatul chimic,combinatul de prelucrare a lemnului și altele. Aradul era centru universitar,avea facultățile de medicinăveterinară, zootehnie, mecanică, agronomie,conservator de muzica,dar și teologie. In 1955, când a fost desființată regiunea Arad, în afară de teologie care a fost mutată la Sibiu, celelalte facultăți,au fost mutate la Timișoara.Timișoara, în afară de Uzinele Mecanice,fabrică de ciorapi,cea de pantofi Guban, Electromotor și fabrică de țigarete,nu avea industrie. A luat de la Arad,tot ce s-a putut: fabrică de oxigen,cea de vopsele(actualul Azur),fabrică de ciocolată Vinga.Dar cel mai rău lucru a fost faptul, că ne-a ținut dezvoltarea urbanistică pe loc,vreme de 15 ani,iar ca și centru universitar, abia după 1990,am reușit să reînființăm câteva facultăți.